Selahaddin Eyyubi (cunoscut în Occident ca Saladin) a fost unul dintre cei mai importanți lideri musulmani din istorie, faimos pentru rolul său în perioada Cruciadelor. El a trăit între anii 1137/1138 și 1193 și este cel mai cunoscut pentru cucerirea Ierusalimului în 1187, care a pus capăt aproape 90 de ani de dominație creștină asupra orașului. Deși era un comandant militar priceput, el este amintit și pentru codul său de onoare, generozitatea și comportamentul său față de dușmani, calități care i-au adus respectul chiar și din partea adversarilor săi creștini.
Originea și ascensiunea
Saladin s-a născut în Tikrit (în ceea ce este astăzi Irak) într-o familie kurdă. Numele său complet era Ṣalāḥ ad-Dīn Yūsuf ibn Ayyūb, care înseamnă „Dreptatea credinței, Yusuf, fiul lui Ayyub”. A crescut în Siria și a fost educat în spiritul islamului sunnit, dezvoltând atât abilități militare, cât și un profund devotament religios. Ascensiunea sa politică și militară a început în slujba unchiului său, Shirkuh, un general în armata dinastiei Zengide, care controla Siria.
În 1171, după moartea lui Shirkuh, Saladin a devenit vizirul Egiptului, preluând controlul asupra regiunii după ce a încheiat domnia califatului Fatimid. Acesta a fost începutul formării dinastiei Ayyubide, pe care Saladin o va extinde în curând.
Cucerirea Ierusalimului și Cruciada a III-a
Unul dintre cele mai importante evenimente din viața lui Selahaddin Eyyubi a fost Bătălia de la Hattin, în 1187, unde a zdrobit armata Regatului Ierusalimului. În urma acestei victorii decisive, Saladin a recucerit Ierusalimul, un moment simbolic și crucial în luptele dintre musulmani și cruciați. Această cucerire a provocat Cruciada a III-a, în care figuri faimoase precum Richard Inimă de Leu (regele Angliei) au luptat împotriva sa.
Deși Richard și Saladin au fost adversari puternici, între ei s-a dezvoltat o relație de respect reciproc. Cruciada a III-a nu a reușit să recâștige Ierusalimul, dar a condus la un armistițiu între Saladin și Richard, care a permis pelerinilor creștini să viziteze orașul în pace.
Moștenirea lui Saladin
Saladin a murit în 1193 la Damasc, la scurt timp după încheierea Cruciadei a III-a. În ciuda succesului său militar și a vastelor teritorii pe care le controla, el a murit fără avere personală, deoarece și-a donat majoritatea bunurilor săracilor și cauzelor religioase.
Moștenirea lui Selahaddin Eyyubi este profund respectată atât în lumea musulmană, cât și în afara acesteia. El a fost un simbol al idealurilor cavalerești și al unității islamice, fiind venerat pentru virtuțile sale personale și pentru abilitatea sa de a conduce. Saladin rămâne un erou legendar în istoria islamului, personificând calitățile de lider militar și de om just.
